ACCES PREMIUM
O ordonanță intrată în vigoare în vara anului trecut permite unităților de învățământ preuniversitar să instaleze sisteme de supraveghere audio-video, în anumite condiții. Școlile care iau în calcul o astfel de măsură au obligația de a elabora o procedură internă detaliată, care să reflecte atât drepturile și responsabilitățile elevilor, părinților și angajaților, cât și cerințele impuse de legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Această procedură trebuie să fie transparentă și ușor accesibilă tuturor celor vizați.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O ordonanță intrată în vigoare în vara anului trecut permite unităților de învățământ preuniversitar să instaleze sisteme de supraveghere audio-video, în condițiile în care există un risc crescut de violență documentat. Deși măsura nu este obligatorie, odată implementată, implică prelucrarea de date cu caracter personal și atrage obligații clare din partea școlilor. De la spațiile unde pot fi montate camerele, la cine are acces la înregistrări și în ce condiții pot fi păstrate datele, actul normativ oferă un cadru detaliat menit să protejeze drepturile elevilor și să asigure respectarea regulilor privind protecția datelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un recent ordin de ministru stabilește procedura de monitorizare audio-video în unitățile de învățământ preuniversitar și impune doi responsabili instituțiilor care au luat decizia monitorizării - un cadru didactic (de regulă) pentru monitorizarea sistemului și un responsabil cu protecția datelor (DPO), pentru care ordinul sugerează numirea directorului adjunct sau a unui membru din consiliul de administrație. Această recomandare în persoana DPO-ului contravine principiilor GDPR privind independența acestuia, creând potențiale conflicte de interese.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Sistemele de supraveghere în unitățile de învățământ pot fi instalate doar în situații excepționale, cu acordul majorității părinților, elevilor majori și salariaților, și doar când există un risc crescut de violență documentat prin sesizări semnificative - asta a stabilit anul trecut Guvernul pe calea unei ordonanțe de urgență. Cu o oarecare întârziere, un ordin de ministru pentru punerea în aplicare a măsurilor din iulie anul trecut a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Supravegherea trebuie să fie esențialmente temporară (maximum un an), iar înregistrările se păstrează maximum 30 de zile, de principiu. Camerele pot fi amplasate în săli de clasă, holuri, exterior, dar nu în vestiare sau grupuri sanitare. Datele pot fi folosite exclusiv pentru cercetarea cazurilor de violență și protecția bunurilor, fiind interzisă utilizarea lor pentru evaluarea activității cadrelor didactice sau elevilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul tehnologiei în continuă evoluție, monitorizarea angajaților prin sisteme video sau GPS a devenit o practică din ce în ce mai răspândită. Totuși, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) impune reguli stricte pentru a proteja datele personale ale angajaților, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni semnificative. Mai multe cazuri recente analizate și sancționate de autoritățile de control în domeniu evidențiază aspecte de care trebuie să țină cont atât angajatorii din sectorul privat, cât și cei din sectorul public. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legiferată în vara anului trecut, introducerea supravegherii video în școli s-a dorit a fi un demers necesar prevenirii și reducerii fenomenului de
bullying. Însă, utilizarea unui sistem de supraveghere audio - video care înregistrează alte persoane reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal, transformând utilizatorul - școlile, în acest caz - într-un operator de date. De aici decurg obligații legale aferente acestei calități, adică respectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În timp ce operatorii de date privați pot invoca, în anumite condiții stricte, interesul legitim, autoritățile publice nu pot face asta. Când vorbim de utilizarea sistemelor de monitorizare prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, de pildă, autoritățile și instituțiile nu pot recurge la interesul legitim pentru a justifica măsura în fața angajaților.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Poliția Română clarifică: polițiștii naționali pot folosi "BodyCams" (dispozitive de înregistrare audio-video), dar polițiștii locali nu au acest drept. Unele primării au achiziționat totuși astfel de dispozitive, deși ANSPDCP a aplicat deja amenzi pentru utilizarea lor. Totuși, un proiect legislativ ar putea schimba situația în viitor, permițând și polițiștilor locali să folosească astfel de dispozitive. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video la locul de muncă poate fi considerată de multe o prelucrare excesivă și nenecesară de date personale, întrucât companiile nu pot justifica de ce a fost necesară recurgerea la acestea pentru a atinge un scop sau altul. Dacă scopul e unul și utilizarea îl excede, atunci avem, din nou, o problemă. În materie de evaluări profesionale, utilizarea datelor din sistemele de supraveghere audio-video pare mai degrabă o măsură excesivă decât una ușor de justificat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cele două legi ale învățământului, aplicabile de doar câteva luni, respectiv din toamna trecută, au primit, potrivit unei ordonanțe apărute în weekend, mai multe modificări importante. Printre altele, se stabilește ca elevii să beneficieze de un nou tip de bursă, cea de reziliență, și ca activitatea din școli să poată fi monitorizată cu ajutorul unor mijloace audio-video.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Simona Voiculescu 
Cristian Stanescu 
avocatnet.ro 
