Există argumente solide pentru a susține că, deși legislația prevede explicit interdicția utilizării imaginilor captate în scopul evaluării profesionale a cadrelor didactice, riscul folosirii improprii și contrare scopului declarat al monitorizării video în școli nu poate fi exclus în totalitate. Citește articolul
O ordonanță intrată în vigoare în vara anului trecut și pusă în aplicare printr-un ordin recent apărut oferă unităților de învățământ preuniversitar posibilitatea de a instala sisteme de supraveghere audio-video în incinta școlilor, în situațiile în care există un risc crescut de violență, documentat prin sesizări semnificative. Deși măsura nu este obligatorie, odată implementată, ea implică prelucrarea datelor cu caracter personal și atrage obligații stricte din partea școlilor, în special în ceea ce privește stocarea și accesul la înregistrări. Citește articolul
O ordonanță intrată în vigoare în vara anului trecut permite unităților de învățământ preuniversitar să instaleze sisteme de supraveghere audio-video, în anumite condiții. Școlile care iau în calcul o astfel de măsură au obligația de a elabora o procedură internă detaliată, care să reflecte atât drepturile și responsabilitățile elevilor, părinților și angajaților, cât și cerințele impuse de legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Această procedură trebuie să fie transparentă și ușor accesibilă tuturor celor vizați. Citește articolul
O ordonanță intrată în vigoare în vara anului trecut permite unităților de învățământ preuniversitar să instaleze sisteme de supraveghere audio-video, în condițiile în care există un risc crescut de violență documentat. Deși măsura nu este obligatorie, odată implementată, implică prelucrarea de date cu caracter personal și atrage obligații clare din partea școlilor. De la spațiile unde pot fi montate camerele, la cine are acces la înregistrări și în ce condiții pot fi păstrate datele, actul normativ oferă un cadru detaliat menit să protejeze drepturile elevilor și să asigure respectarea regulilor privind protecția datelor. Citește articolul
Dispozitivele de înregistrare audio-video de tip BodyCam sunt utilizate de polițiști în timpul intervențiilor și acțiunilor de rutină. Înregistrările pot fi folosite pentru a documenta evenimente, a rezolva conflicte și a proteja atât polițiștii, cât și cetățenii. Cu toate acestea, utilizarea acestor camere trebuie să respecte anumite norme legale și etice. Dacă polițiștii naționali au dreptul de a purta și folosi astfel de dispozitive, nu același lucru este valabil în cazul polițiștilor locali. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sancționeaza periodic poliția locala pentru folosirea camerelor, pentru că nu există o prevedere legală expresă cu privire la utilizarea de către polițiștii locali mijloacelor de supraveghere audio-video. Citește articolul
Sistemele de supraveghere în unitățile de învățământ pot fi instalate doar în situații excepționale, cu acordul majorității părinților, elevilor majori și salariaților, și doar când există un risc crescut de violență documentat prin sesizări semnificative - asta a stabilit anul trecut Guvernul pe calea unei ordonanțe de urgență. Cu o oarecare întârziere, un ordin de ministru pentru punerea în aplicare a măsurilor din iulie anul trecut a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Supravegherea trebuie să fie esențialmente temporară (maximum un an), iar înregistrările se păstrează maximum 30 de zile, de principiu. Camerele pot fi amplasate în săli de clasă, holuri, exterior, dar nu în vestiare sau grupuri sanitare. Datele pot fi folosite exclusiv pentru cercetarea cazurilor de violență și protecția bunurilor, fiind interzisă utilizarea lor pentru evaluarea activității cadrelor didactice sau elevilor. Citește articolul
Montarea camerelor video în băi, vestiare sau zone de luat masa ale angajaților ridică poate ridica serioase probleme de legalitate. Deși angajatorii pot implementa sisteme de supraveghere în baza interesului legitim, cu respectarea tuturor aspectelor legale, aceștia trebuie să demonstreze că măsura este proporțională și că au încercat anterior metode mai puțin intruzive. În spații precum băile sau vestiarele, nivelul de intimitate așteptat de angajați este însă unul deosebit de ridicat, iar supravegherea video constituie o încălcare disproporționată a vieții private, fiind practic imposibil de justificat legal, chiar și pentru scopuri de securitate. Citește articolul
În contextul tehnologiei în continuă evoluție, monitorizarea angajaților prin sisteme video sau GPS a devenit o practică din ce în ce mai răspândită. Totuși, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) impune reguli stricte pentru a proteja datele personale ale angajaților, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni semnificative. Mai multe cazuri recente analizate și sancționate de autoritățile de control în domeniu evidențiază aspecte de care trebuie să țină cont atât angajatorii din sectorul privat, cât și cei din sectorul public. Citește articolul
Legiferată în vara anului trecut, introducerea supravegherii video în școli s-a dorit a fi un demers necesar prevenirii și reducerii fenomenului de bullying. Însă, utilizarea unui sistem de supraveghere audio - video care înregistrează alte persoane reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal, transformând utilizatorul - școlile, în acest caz - într-un operator de date. De aici decurg obligații legale aferente acestei calități, adică respectarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR). Citește articolul
Codul penal ar putea fi modificat, după cum apare într-o propunere legislativă înregistrată recent în Parlament, astfel încât ocrotirea vieții private să fie extinsă, prin stabilirea de sancțiuni cu închisoarea și pentru înregistrarea fără drept a unor imagini în toalete publice, vestiare, cabine de probe sau alte locuri similare. Citește articolul