Litigiile de muncă ce privesc concedierea salariaților, mai ales a celor cu funcții de conducere, aduc adesea în discuție multiple aspecte de procedură și de fond, iar o recentă decizie Curții de Apel București oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt cântărite abaterile disciplinare, termenele procedurale și, nu în ultimul rând, dificultatea probării unor pretenții precum plata orelor suplimentare. Cazul, complex prin multitudinea acuzațiilor aduse unui manager de filială, demonstrează că, deși unele acuzații pot fi înlăturate pentru vicii de formă sau lipsă de probe, anumite fapte, considerate esențiale pentru rolul managerial pot justifica, în final, măsura extremă a desfacerii contractului individual de muncă. Citește articolul
Încetarea contractului individual de muncă prin acordul părților poate fi anulată atunci când consimțământul angajatului este viciat prin violență morală. Tribunalul Galați a decis recent că presiunile și amenințările exercitate asupra unei angajate pentru a semna un acord de încetare, în contextul unui incident legat de bunuri neachitate, constituie un viciu de consimțământ. Citește articolul
Tribunalul Suceava a anulat parțial o sancțiune disciplinară de concediere, înlocuind-o cu avertisment scris și dispunând reintegrarea salariatului, înlăturând două dintre cele trei abateri disciplinare reținute și sancționate de angajator. Deși procedura disciplinară a fost validată, instanța a înlăturat acuzațiile de hărțuire și conflict de interese, reținând doar refuzul îndeplinirii temporare a sarcinilor de serviciu. Cazul de față evidențiază, printre altele, diferența dintre standardele politicilor interne anti-hărțuire și cerințele legale mai restrictive pe care le aplică instanțele și importanța dovedirii elementelor legale ale hărțuirii în instanță. Citește articolul
Primele de sărbători reprezintă un stimulent important pentru angajați și cel puțin la nivel declarativ, reflectă aprecierea angajatorilor față de munca depusă și contribuie la motivarea acestora. Cu toate acestea, uneori acordarea acestor prime este condiționată de comportamentul disciplinar al angajaților, ceea ce ridică întrebări legate de echitate și transparență și trebuie să analizăm modalitățile prin care se poate condiționa acordarea primelor de sărbători de existența unor abateri disciplinare, evidențiind scopul acestor adaosuri salariale și impactul lor asupra alegerii locului de muncă. Citește articolul
Contractul de telemuncă reglementează relația dintre telesalariat și angajator, aplicându-se reguli de disciplină a muncii, chiar și în condiții de distanță geografică. Acesta permite desfășurarea cercetărilor disciplinare prin tehnologia informației, necesitând clarificări în regulamentul intern despre drepturile telesalariaților, inclusiv dreptul de a fi asistați. Semnătura electronică poate fi utilizată pentru documentele rezultate în cadrul cercetării disciplinare, dar nu și dacă nu există un cadru prestabilit legat de utilizarea sa în cadrul relațiilor de muncă, iar, în lipsa acesteia, se va recurge la semnătura olografă, menționându-se acest aspect în procesul-verbal. Citește articolul
Furturile comise de angajați din patrimoniul companiei reprezintă un risc care poate afecta atât imaginea companiei, cât și profitabilitatea acesteia. Este important ca orice firmă să implementeze măsuri pentru a minimiza riscul de furt și a gestiona eficient situațiile în care acesta se produce, însă orice acțiune sau inacțiune a angajatorului poate avea consecințe de care acesta ar trebui să fie constient înainte de a întreprinde ceva. Despre aceste consecințe și implicații vom afla de la Cristina Filimon, avocat specializat în dreptul muncii, drept administrativ și comercial. Citește articolul
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul
Pornim de la certitudinea, precizată explicit de Codul muncii, că angajatorul dispune de prerogativa disciplinară și poate aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară, însă, potrivit legii, asta înseamnă atât identificarea elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, cât și respectarea procedurii, aici fiind și asigurarea dreptului salariaților la apărare. Nu toți angajatorii înțeleg acest din urmă aspect. Citește articolul
Codul muncii prevede că salariații cărora nu li se poate acorda repausul săptămânal sâmbăta și duminica pentru că ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității angajatorului, beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Deși e adevărat că codul nu precizează un nivel minim sau dacă acest spor se acordă procentual ori în sumă fixă, el face obiectul unei negocieri cu angajatorul, mai ales când paradigma de muncă se schimbă pe parcursul derulării unui contract. Astfel, angajatorul care-și dă seama că mai are nevoie de forță de muncă și în (unele) weekenduri trebuie să spere că angajații săi sunt de acord cu asta, dar și să se asigure că respectă legea în privința repausului săptămânal. Propunerea unei măriri salariale, care vine chiar însoțită de o amenințare cu cercetarea disciplinară în caz de refuz, este „soluția” pe care un angajator a găsit-o într-o atare situație. Citește articolul
O serie de schimbări la statutul polițistului au fost făcute prin intermediul unei ordonanțe de urgență oficializate recent. Noutățile vizează, printre altele, decontarea cheltuielilor de asistență juridică, acordarea gradelor profesionale, cercetarea disciplinară și răspunderea materială a polițiștilor. Citește articolul