ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Economia românească transmite semnale mixte în contextul incertitudinilor politice recente. În timp ce sondajul RBL indică temeri privind concedieri și scăderea puterii de cumpărare în cazul unui rezultat electoral nefavorabil valorilor occidentale, indicatorii fundamentali oferă o imagine mai nuanțată. Deși cursul euro și inflația au crescut, Indicatorul de Sentiment Economic (100,9) rămâne în teritoriul optimist, peste media UE (94,4). Industria prelucrătoare dă semne de stabilizare după zece luni de contracție, iar managerii din industrie, comerț și servicii anticipează o creștere moderată a activității în următoarele luni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Deficitul bugetar din România a creat o criză de sustenabilitate a finanțelor publice, iar colectarea TVA rămâne o problemă majoră, cu un gap de 33,7% față de media europeană sub 10%. Deși veniturile din TVA au crescut cu 80% între 2018-2023, diferența dintre potențialul de colectare și sumele efectiv încasate s-a majorat cu 84% în aceeași perioadă. În ciuda introducerii unor măsuri legislative dure împotriva evaziunii fiscale, România continuă să fie afectată de fraude de tip carusel, slăbiciunile administrative ale ANAF și digitalizarea insuficientă a sistemelor de raportare fiscală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Într-un context marcat de incertitudine politică și fiscală, statul român se confruntă cu o realitate tot mai apăsătoare: creșterea explozivă a cheltuielilor cu dobânzile. În primul trimestru al anului 2025, România a plătit peste 12,5 miliarde lei doar pentru dobânzi – echivalentul a 6,8% din totalul cheltuielilor bugetare. Este o creștere cu 64% față de aceeași perioadă a anului trecut, un ritm amețitor care devansează toate celelalte categorii de cheltuieli, inclusiv cele de personal sau pentru investiții. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În fața repetatelor afirmații cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar, am un exemplu care arată fix contrariul: o instituție a statului, deosebit de importantă în ceea ce privește tocmai supravegherea respectării normelor ce privesc raporturile de muncă. Paradoxul României e că, în timp ce numărul salariaților din economia națională crește, Inspecția Muncii, instituția responsabilă cu supravegherea relațiilor de muncă, se confruntă cu o reducere drastică a personalului. Între 2009-2023, numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor efectuate s-a redus cu 63%. La București, situația este și mai gravă. Subfinanțarea sistematică a unei instituții esențiale pentru protecția lucrătorilor reflectă „o politică de eficientizare a cheltuirii banului public” ce afectează direct capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor angajaților.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ministerul Sănătății propune introducerea plății pe bază de performanță în spitalele publice, printr-un proiect de OUG aflat în transparență decizională, care reprezintă un jalon restant din PNRR. Conform proiectului, spitalele vor putea acorda recompense din veniturile proprii, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile, iar cuantumul individual nu poate depăși șase salarii minime brute. Principalele provocări rămân metodologia de măsurare a performanței între cele 49 de specialități medicale distincte și definirea clară a criteriilor de evaluare, însă în contextul uriașelor probleme structurale cu care se confruntă sistemul de sănătate publică, întrebarea e dacă este realmente posibilă măsurarea performanței.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Banca Națională a României (BNR) menține dobânda-cheie la 6,5% din cauza inflației încă ridicate și a incertitudinilor politice, cu perspectiva unor scăderi abia din august 2025. Deși consumul a stimulat creșterea economică, investițiile se mențin reduse, iar tensiunile comerciale internaționale și costul ridicat al împrumuturilor apasă asupra climatului de afaceri. În plus, riscurile legate de prețurile la energie și alimente, precum și actualitatea politică accentuează lipsa de predictibilitate pentru Guvern și mediul privat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Date pe înțelesul tuturor
Ministerul Muncii pregătește continuarea programului de sprijin pentru fertilizarea in vitro, care oferă vouchere de 5.000 și 10.000 lei pentru maximum 10.000 de beneficiari. Deși prima rundă a generat peste 28.000 de solicitări, a doua rundă, încheiată în noiembrie 2024, a înregistrat doar 5.542 dosare eligibile din cele 10.000 disponibile. Programul, lansat în 2022, a fost întrerupt timp de cinci luni, fiind afectat și de fuziunea unor ministere. În contextul ratei de fertilitate în scădere (1,71 în România), poate merită să ne gândim că soluțiile pentru criza natalității necesită o abordare mai complexă, dincolo de un simplu sprijin financiar punctual.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o „dilemă profundă”: medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare, iar motivul real este unul surprinzător de simplu și nedrept — modul de remunerare pentru aceste ore suplimentare este blocat la un nivel salarial aplicabil în 2018. În spatele acestei situații absurde stau decizii politice, promisiuni încălcate și o legislație interpretată arbitrar. Iată cum ajunge un medic primar să câștige cu 60% mai puțin pentru o oră de gardă față de o oră de lucru normală și ce soluții găsesc spitalele pentru a convinge totuși personalul medical să asigure continuitatea actului medical.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În urmă cu două luni și jumătate, Guvernul aproba rapid „Ordonanța-trenuleț” (OUG 156/2024), care îngheța valoarea punctului de pensie la valoarea de 81 lei. Preambulul ordonanței menționa situația deficitului excesiv care ajunsese la 8,6% din PIB la finalul anului și nevoia de consolidare fiscală. La momentul „trenulețului” și a înghețării punctului de pensie, noua lege a pensiilor își producea efectele de mai puțin de patru luni. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Doar unul din patru români are competențe digitale de bază, iar România rămâne la coada clasamentului european privind digitalizarea serviciilor publice, cu 52 de puncte față de media UE de 79. Deși se alocă fonduri considerabile prin PNRR pentru digitalizare. Site-urile instituțiilor publice sunt greu de navigat, lipsite de structură coerentă și transparență reală, transformând digitalizarea într-un simplu „dumping de informații legislative” în format text, fără orientare spre nevoile cetățeanului.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Stochița 
