Proiect: Protecție extinsă pentru victimele violenței domestice și sancțiuni mai dure pentru agresorii recidiviști

• Ordinele de protecție provizorii ar putea fi prelungite automat până la decizia instanței, evitând perioadele în care victimele rămân neprotejate după expirarea termenului de cinci zile.
• Asistența juridică va deveni obligatorie pentru ambele părți implicate în procedura ordinului de protecție, dacă proiectul legislativ va fi adoptat.
• Pedepsele pentru încălcarea repetată a ordinelor de protecție ar putea fi majorate cu jumătate față de limitele actuale de șase luni-cinci ani închisoare.

Potrivit proiectului înregistrat pe 3 iunie, la Senat, printre cele mai relevante modificări propuse se numără prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu, obligativitatea asistenței juridice pentru părțile implicate, majorarea pedepselor în cazul recidivei și extinderea posibilității de solicitare a unui nou ordin de protecție după expirarea celui anterior. Să le luăm pe rând. 

1. Prelungirea automată a ordinului de protecție provizoriu

Una dintre modificările propuse stabilește că, în situația în care poliția emite un ordin de protecție provizoriu într-un caz de urgență și îl înaintează instanței pentru confirmare, acesta nu va mai expira automat după cinci zile (n.r. cum prevede în prezent legea), ci se va prelungi de drept până la soluționarea cererii în primă instanță. Astfel, s-ar evita ca victima să rămână neacoperită de nicio măsură de protecție în perioada dintre expirarea ordinului provizoriu și decizia instanței. 

Un exemplu practic al modului în care această modificare ar putea funcționa, dacă va fi adoptată, este situația Mariei (n.r. nume fictiv), victimă a violenței din partea fostului partener. Poliția intervine, emite un ordin de protecție provizoriu valabil cinci zile și îl transmite instanței pentru confirmare. În prezent, dacă instanța nu se pronunță în acest interval, ordinul expiră, iar agresorul ar putea reveni în apropierea victimei. Potrivit propunerii legislative, ordinul s-ar prelungi de drept până la soluționarea cererii, iar agresorul ar fi notificat oficial că trebuie să respecte în continuare măsurile impuse.

2. Asistență juridică obligatorie în cazul contestării ordinului provizoriu

O altă modificare propusă prevede că asistența juridică a părților va deveni obligatorie în cazul contestării ordinului de protecție provizoriu. Această prevedere se va aplica ambelor părți (n.r. persoana protejată și persoana împotriva căreia este emis ordinul).

3. Sancțiuni mai dure pentru agresorii recidiviști

Proiectul introduce, de asemenea, o agravare a regimului sancționator pentru persoanele care încalcă în mod repetat măsurile dispuse prin ordinul de protecție sau prin ordinul de protecție provizoriu. Mai exact, se propune că, dacă persoana a mai săvârșit anterior o astfel de infracțiune, limitele speciale ale pedepsei vor fi majorate cu jumătate. În prezent, încălcarea ordinului de protecție se pedepsește cu închisoare de la șase luni la cinci ani.

Să luăm un alt exemplu: un agresor care a încălcat în trecut un ordin de protecție și, după emiterea unui nou ordin, comite din nou aceeași faptă – de pildă, se apropie de victimă sau o contactează, deși are interdicție. În prezent, legea prevede aceeași pedeapsă, indiferent dacă este prima abatere sau o recidivă. Dacă proiectul legislativ va fi adoptat, instanța va putea aplica o sancțiune mai dură tocmai pentru a descuraja astfel de comportamente repetate.

4. Posibilitatea formulării unei noi cereri după expirarea ordinului de protecție

O altă modificare propusă vizează posibilitatea ca, după expirarea unui ordin de protecție, nu doar persoana protejată (n.r. așa cum prevede legea în forma actuală), ci și alte entități – precum procurorul, autoritățile locale sau furnizorii de servicii sociale acreditați – să poată solicita emiterea unui nou ordin, dacă există indicii că viața, integritatea fizică sau libertatea victimei ar fi în pericol în lipsa unei astfel de măsuri.

5. Evaluarea riscului de recidivă la revocarea ordinului

În ceea ce privește revocarea ordinului de protecție, proiectul legislativ propune flexibilizarea evaluării riscului de recidivă. În prezent, una dintre condițiile pentru revocare este existența unei evaluări efectuate de serviciul de probațiune, care să ateste că agresorul nu mai prezintă un pericol real pentru victimă sau pentru membrii familiei acesteia.

Potrivit proiectului, în situația în care persoana împotriva căreia a fost emis ordinul nu se află în evidențele serviciului de probațiune și, deci, nu se poate efectua o astfel de evaluare, instanța va avea posibilitatea de a realiza propria evaluare. Aceasta trebuie să evidențieze un grad de risc suficient de scăzut și inexistența unui pericol real pentru victimă. În continuare, instanța va fi obligată să își fundamenteze temeinic concluziile, pe baza probelor administrate în cauză.

Anul 2025 a început cu peste 40.000 de cazuri de violență domestică

Conform notei de fundamentare care însoțește inițiativa legislativă, în primele patru luni ale anului 2025, poliția a intervenit în peste 40.000 de cazuri de violență domestică. Au fost emise aproape 8.000 de ordine de protecție și ordine provizorii, însă au fost înregistrate peste 1.900 de infracțiuni privind nerespectarea acestor măsuri.

În 726 dintre cazuri, agresorii au fost obligați să poarte brățara electronică, ca metodă de monitorizare, iar în peste 1.000 de situații, instanțele au confirmat necesitatea prelungirii măsurilor provizorii prin emiterea unor ordine de protecție.

De asemenea, datele arată că 57% dintre infracțiunile de violență domestică sunt încadrate la „lovire sau alte violențe”.

Citește și: Un raport recent al Centrului Filia subliniază provocările majore cu care se confruntă România în implementarea legislației privind prevenirea și combaterea violenței de gen, în ciuda progreselor realizate

Pe fondul acestor date, inițiatorii proiectului - mai mulți parlamentari PNL - susțin că modificările propuse sunt necesare pentru a consolida mecanismele de protecție a victimelor, a clarifica procedurile aplicabile și a permite intervenții mai ferme în cazurile de recidivă.